Pages Menu
RssFacebook
Categories Menu

Scris de la 29 noiembrie 2010 cartile transformarii, Slideshow | 3 comentarii

Călătoria Ultimă. Stanislav Grof



Nu există moarte, căci viaţa este un atribut a tot ceea ce există în Univers, nu există un sfârşit al Fiinţei, pentru că Fiinţa este eternă iar moartea nu este decât o Transformare prin care noi am trecut de mii de ori. Dacă toate aceste afirmaţii ar veni dinspre un mistic din orice tradiţie spirituală, atunci aceste afirmaţii ar fi ”normale”. Dar ele vin de la Stanislav Grof, unul dintre cei mai importanţi oameni de ştiinţă ai secolului XX, recunoscut mondial pentru contribuţia sa majoră la studiul psihicului omenesc.

Această carte este una fundamentală pentru aceia care sunt conştienţi de transformările de Conştiinţă prin care trece Umanitatea în aceste timpuri. Peste 40 de ani de studiu experimental cu stările de conştiinţă extinsă, lucrul cu substanţele şi plantele psihedelice şi cu bolnavii în fază terminală l-au condus pe doctorul Grof la o perspectivă clară asupra misterelor ultime ale existenţei omeneşti. Unul dintre meritele sale uriaşe este acela de a fi introdus dimensiunea spirituală în psihologia modernă şi de a fi recunoscut natura spirituală a Conştiinţei şi a întregului Univers cuprins în ea.

Călătoria Ultimă este o carte care spulberă frica profundă cu care Umanitatea a întâmpinat procesul transformator al morţii, dezvăluind Adevărul despre ceea ce suntem cu adevărat. Este o carte despre natura Vieţii din care facem parte. Citind-o, veţi avea sentimentul că aţi ştiut dintotdeauna Adevărul despre ceea ce sunteţi.

Este o carte care aparţine total acestor timpuri ale Eliberării, în care cortinele se prăbuşesc, perdelele de fum ale iluziei se spulberă lăsând să iasă la iveală Ceea Ce Este. Călătoria Conştiinţei umane în densitatea încarnării nu vine ca urmare a unei damnări, noi n-am ”căzut” de nicăieri, nu suntem nişte victime ale destinului sau ale unui Dumnezeu discreţionar, ci Fiinţe superbe care-şi asumă liber experienţa încarnării şi a Creaţiei, participând la expansiunea lui Unu.

Horia Țurcanu

Moarte, conştiinţă şi renaştere

Voi încheia discutând câteva din implicaţiile mai largi pe care observaţiile din cercetarea conştiinţei şi o nouă înţelegere a morţii le pot avea pentru criza globală cu care se confruntă actualmente umanitatea. Autori contemporani, ca Alan Harrington şi Ernest Becker, au sugerat că o negare masivă a morţii poate duce la patologii sociale cu consecinţe periculoase pentru omenire (Harrington 1969, Becker 1973). În a doua jumătate a secolului 20, cercetarea spihedelică, tanatologia şi noile forme experienţiale de psihoterapie nu au oferit doar dovezi convingătoare pentru a susţine acest punct de vedere, ci au arătat în mod concret în ce fel atitudinea noastră faţă de moarte are legătură cu dilemele fundamentale cu care ne confruntăm.

În psihicul uman, moartea este reprezentată pregnant în forma amintirilor biografice cu situaţii din existenţa postnatală, din timpul naşterii sau din existenţa prenatală, în care viaţa a fost ameninţată. Alte teme legate de moarte şi nepermanenţă constituie un aspect important al domeniului istoric, karmic şi arhetipal al inconştientului colectiv. Aceste elemente din inconştientul personal şi colectiv joacă un rol crucial în multe tulburări emoţionale şi psihosomatice grave. Ele reprezintă de asemenea una din cele mai importante surse a două aspecte problematice ale naturii umane: lăcomia insaţiabilă şi predispoziţia pentru ceea ce Erich Fromm numea „agresivitatea malignă” (Fromm 1973).

Lăcomia şi violenţa sunt două forţe principale care au influenţat istoria omenirii de-a lungul mileniilor. Până recent, consecinţele lor tragice s-au repercutat doar asupra celor direct implicaţi în diferite războaie, revoluţii şi cuceriri; nu au ameninţat evoluţia speciei umane ca întreg şi cu siguranţă nu au reprezentat un pericol pentru ecosistemul şi biosfera planetei. Chiar şi după cele mai violente războaie, natura a fost capabilă să se regenereze complet în câteva decenii. Dar în ultimul secol această situaţie s-a schimbat radical. Progresul tehnologic rapid, creşterea exponenţială a producţiei industriale, explozia demografică masivă şi în special descoperirea energiei atomice au schimbat definitiv raportul de forţe. A devenit imperativ pentru supravieţuirea speciei noastre şi a întregii planete să îmblânzim aceste tendinţe periculoase inerente naturii umane.

Psihoterapia şi autoexplorarea aduc câteva raze de speranţă în această situaţie sumbră. Tehnicile ce folosesc respiraţia holotropică permit aducerea materialelor legate de moarte de la diferite niveluri ale psihicului în conştiinţă, experimentarea lui completă şi reducerea sau eliminarea forţei emoţionale pe care o are acest material pentru individ. De-a lungul anilor, am fost martorul unor vindecări emoţionale şi psihosomatice profunde, ca şi al unor transformări radicale ale personalităţii, la mii de oameni care s-au angajat cu seriozitate în explorări interioare sistematice. Unii practicau meditaţia, având o practică spirituală regulată, alţii au avut şedinţe psihedelice supervizate sau au participat la diferite forme de psihoterapie experienţială şi autoexplorare. Am văzut de asemenea schimbări profund pozitive la mulţi oameni care au primit sprijin adecvat în timpul crizelor psihospirituale spontane.

După confruntarea experienţială cu moartea, în special în contextul morţii şi renaşterii psihospirituale, nivelul agresivităţii se diminuează considerabil. Oamenii devin mai împăcaţi, se simt mai confortabil în propria lor piele şi mai toleranţi cu ceilalţi. Experienţa morţii şi renaşterii psihospirituale şi contactul conştient cu amintirile postnatale şi prenatale pozitive poate reduce impulsurile iraţionale şi ambiţiile exagerate. Când focalizarea emoţională se deplasează de la trecut şi viitor spre momentul prezent, oamenii sunt mai capabili să se bucure de întâmplările simple ale vieţii de zi cu zi, cum ar fi hrana, natura, muzica sau a face dragoste. Spiritualitatea se naşte şi din acest proces, o spiritualitate cu un caracter universal şi mistic care e foarte autentică şi convingătoare fiindcă se bazează pe o experienţă profundă şi personală.

Acest proces de deschidere şi transformare spirituală se aprofundează de obicei pe parcursul experienţelor transpersonale – identificarea cu alţi oameni, întregi colectivităţi, animale, plante şi chiar materii anorganice şi procese din natură. Alte posibile experienţe permit accesul conştient la evenimente care se produc în alte ţări, culturi şi perioade istorice şi chiar pe tărâmuri mitologice şi cu fiinţe arhetipale din inconştientul colectiv. Înţelegerea unităţii cosmice şi a propriei divinităţi aduce cu sine o identificare tot mai profundă cu toată creaţia şi un sentiment de uimire, iubire, compasiune şi pace interioară Oamenii care intră în contact cu domeniul transpersonal al psihicului lor tind să cultive o nouă preţuire pentru existenţă şi un nou respect pentru viaţă. Una din cele mai impresionante consecinţe ale acestui proces este apariţia spontană a unor preocupări profund umanitare şi ecologice, iar oamenii se angajează în slujba unui scop comunitar. Această atitudine se bazează pe o conştienţă aproape celulară a faptului că graniţele sunt arbitrare în univers; fiecare dintre noi este identic cu întreaga ţesătură a existenţei.

În mod evident, o astfel de transformare ne-ar mări şansele de supravieţuire dacă s-ar produce la o scară suficient de largă. Acest scenariu necesită sprijin oficial pentru „tehnologiile sacrului” în forma diverselor practici spirituale, terapii experienţiale ce implică stări holotropice de conştiinţă, psihoterapie supervizată cu substanţe psihedelice, ritualuri şamanice şi rituri de trecere. Chiar dacă această condiţie ar fi îndeplinită, este incert dacă transformarea interioară radicală la care am asistat eu în numeroase cazuri individuale se poate produse la scară suficient de mare. O întrebare şi mai importantă este dacă o astfel de transformare poate fi realizată suficient de repede ca să contracareze criza globală ce escaladează rapid.

Problemele supravieţuirii conştiinţei după moarte, reincarnării şi karmei sunt de asemenea foarte relevante pentru criza globală actuală. Comportamentul nostru este profund afectat de credinţele noastre în această privinţă. În urmă cu peste 2.000 de ani, Platon a indicat implicaţiile morale profunde ale credinţei în nemurire. În Republica, discuţia lui Platon despre sufletul nemuritor şi dreptatea ultimă se încheie cu povestea experienţei în apropierea morţii a renumitului războinic Er, care a fost grav rănit în bătălie (Platon 1916b). Când şi-a revenit, Er a povestit că sufletul i-a părăsit corpul, a călătorit într-o regiune misterioasă unde a fost martorul judecăţii divine şi al răsplăţii postume pentru cei drepţi şi pedepsei pentru depravaţi. Conceptul de dreptate postumă apare şi în ultima scriere a lui Platon, Legile, unde Socrate spune că ignorarea consecinţelor postume ale faptelor noastre este „o binefacere pentru cei răi” (Platon 1961 c).

În capitolele anterioare am prezentat mai multe observaţii ce sugerează posibilitatea supravieţuirii conştiinţei după moartea şi a reincarnării. Chiar dacă aceste date de cercetare nu sunt suficient de convingătoare, în sine, ca să convertească un materialist convins, experienţele pe care ele le descriu sunt extrem de convingătoare. Astfel de experienţe holotropice pot influenţa oamenii atât de profund, încât să producă schimbări fundamentale în comportamentul lor. Noul cod moral care rezultă nu e bazat pe porunci, ordine, interdicţii sau frică de pedeapsă, ci pe o conştienţă celulară a unităţii întregii creaţii şi a legilor universale care o guvernează.

Deoarece o combinaţie de lăcomie necontrolată, agresivitate malignă şi arme de distrugere în masă ameninţă supravieţuirea omenirii şi poate chiar a vieţii pe planetă, trebuie să ne gândit serios la orice soluţie care le oferă oamenilor o speranţă. Oricât de neplauzibilă pare ideea unei transformări psihospirituale la scară largă, faptul că ea poate apărea regulat la nivel individual este foarte semnificativ. Din experienţa mea, persoanele care sunt capabile să înfrunte moartea şi să se împace cu ea în procesul lor interior sunt predispuse să dezvolte un spirit de cetăţenie planetară, respect pentru viaţă în toate formele ei, sensibilitate ecologică profundă, spiritualitate cu un caracter universal şi atotcuprinzător, aversiune faţă de violenţă şi refuz de a considera agresivitatea ca o formă acceptabilă de rezolvare a conflictelor. O astfel de transformare interioară radicală şi ridicare la un nou nivel de conştiinţă ar putea fi singura şansă reală de supravieţuire a omenirii.

Stan Grof, Calatoria Ultimă

(comandă cartea)


Descarcă acest articol ca PDF.

3 comentarii

  1. dragi Elena si Horia,

    v-as ruga din suflet sa imi spuneti cum pot comanda carti de la Editura Francisc online daca locuiesc in Germania?
    de exemplu „Calatora ultima” a lui Stanislav Grof nu o pot gasi la Libris.ro unde comand de obicei (produs indisponibil) precum si „Fluturele negru” a lui Richard Moss
    V-as fi foarte recunoscatoare pentru un raspuns care sa ma ajute sa intru in posesia cartilor.(Eu platesc in euro prin transfer bancar.)
    va multumesc din suflet,felicitari pentru tot ceea ce faceti!
    Diana C.

    • Buna Diana,
      Poti sa iei legatura direct la editura. Datele de contact sunt: Telefon 0731.014.254 sau Email office@elenafrancisc.ro . Se pot trimite carti si in Germaia.

  2. va multumesc mult pentru raspuns.as mai avea totusi o intrebare.Asa cum spune mereu Horia la emisiunile lui Oreste,cartile nu te pot ajuta sa iei legatura cu esenta ta divina,ci, practica este imporatnta,respectiv tehnicile de respiratie pe care voi le predati la workshop-uri.Dar totusi,eu nu am cum sa vin, din pacate, desi mi-as dori enorm…deci,va trebui sa recurg totusi, din nou,la o carte care sa imi arate exact calea ,…deci va intreb ce carte imi recomandati in sensul acesta?”Respitratia holotropica” a lui Grof???
    asa cum am spus,voi comanda „Fluturele negru” si „Calatoria ultima”,dar banuiesc ca mai am nevoie de ceva…v-as fi recunoscatoare pentru un raspuns.
    va multumesc din suflet;am sa iau legatura cu editura .

Trackback-uri

  1. Stanislav Grof din nou în România. Workshop & Conferință - Calatoria Inimii | Calatoria Inimii - […] 3. Călătoria Ultimă. Stanislav Grof […]

Adresa ta de email nu va fi afişată pe site. E OK să pui linkuri utile.




Descarcă acest articol ca PDF.
Print

Copyright © Călătoria Inimii 2010 - 2020

Călătoria Inimii este marcă înregistrată a Asociației de Terapii Transpersonale. Articolele de pe acest site sunt proprietatea intelectuală a autorilor și pot fi preluate doar cu precizarea numelor acestora și a sursei din care au fost preluate, în urma acordului scris al administratorului siteului www.calatoriainimii.net