Pages Menu
RssFacebook
Categories Menu

Scris de la 4 decembrie 2012 Briza | Un comentariu

Cărțile Micului Maestru: Tărâmul Albastru



Eveniment Călătoria Inimii/Briza. Lansarea cărții/experiență TĂRÂMUL ALBASTRU. Pentru copii și părinți. lansare TATimișoara, marți 18 decembrie 2012, orele 17, sala Athena, Hotel Timișoara. Autoarele, prințesele transpersonale Raluca și Ana vor aduce Tărâmul Alabastru în sala sus-menționată. Trenul submarin care zboara va fi marti in statie, iar cei prezenti vor putea face o prima calatorie pe Taramul Albastru unde vor cunoaste personajele din poveste si vor participa la cel mai renumit ritual din lumea de azur. Vor fi surprize si va fi spectacol, dar nu va asteptati sa fie ceva obisnuit! Spiridușii Tărâmului Albastru, invitați la eveniment, se vor preface că sunt actorii Teatrului de garaj și Curte AUALEU și vor juca în piesa lansării de carte. Un eveniment cum n-a mai fost altul la Călătoria Inimii. Și dacă n-a mai fost la noi, n-a mai fost niciunde. Exploratori ai Conștiinței din Timișoara! Lăsați-vă luați de mână de către copiii voștri, micii Maeștri. și conduși acolo une puțini adulți au șansa să fie primiți. În vastele, splendidele și hrănitoarele – pentru Suflet – spații ale Imaginației.

Cartea

Cartea "Taramul Albastru"

Pentru un adult pornit în Călătoria Inimii, mai devreme sau mai târziu, Tărâmul Albastru devine o destinaţie inevitabilă.  Singur sau însoţit de cineva, pe jos, plutind sau zburând, cei care caută centrul îşi vor lăsa urmele paşilor în consistenţa inefabilă a spaţiilor albastre, vor respira adierile de briză şi se vor odihni într-o continuă expansiune şi bucurie. Abia ajunşi acolo şi abia atunci bătăile inimii încep să fie auzite, abia acolo şi abia atunci începe viaţa, atunci şi doar atunci e momentul în care călătorul a ajuns casă.

 Fiecare dintre noi are de parcurs propriul traseu către centru şi niciodată nu sunt două trasee la fel. Unii pornim călătoria devreme, foarte devreme şi aparent fără vreun motiv anume. Alţii- ezităm şi încremenim în locuri şi timpuri inconfortabile, amânând la nesfârşit călătoria din multe şi variate motive, trăind cu nostalgie chemarea albastră. Unii- ajungem după doar câţiva paşii, simplu, firesc, fără ocolişuri. Alţii însă, apucăm cărări lungi şi întortocheate, încurcăm drumurile şi chiar ne rătăcim în labirinturi inexistente.

Şi totuşi, există un moment  în povestea fiecăruia dintre noi când ajungem pe Tărâmul Albastru, căci aşa cum veţi înţelege citind această primă carte a colecţiei Briza, tărâmul de azur nu e în afară, ci înăuntru, nu e unul singur, ci unul pentru fiecare şi nu e altceva decât propria inimă- locul sacru din care izvorăşte viaţa.

 

Înţelesul acesta al cărţii de poveşti îl vor găsi oamenii mari, cei care vor citi cartea invers, dinspre capăt către început. Citită doar aşa, cărticica lasă cheile să-i dechidă înţelesul şi secretul. Pagină cu pagină, povestea se va limpezi şi oricine este pregătit va putea să pună pe harta propriei vieţi momentul în care a întâlnit un fluture albastru ori pe cel în care o carte anume i-a revelat un sens.

Oricine este pregătit va putea să înţeleagă de ce are un anumit nume şi nu altul, cum se face că felul în care vede lumea  nu seamănă întotdeauna cu felul în care o văd celilalţi şi de ce în unele dimineţi o scânteie  îi luminează chipul.

Urmareste Fluturele !

Dar cum vor citi copiii această carte? Care este sensul pe care ea îl capătă dacă e citită firesc, de la prima către ultima pagină?

Foarte simplu: trăind-o!

Copiii nu vor găsi Tărâmul Albastru pentru că nu îl caută. Ei doar vor recunoaşte un spaţiu în care sunt deja, doar se vor bucura că noi, cei mari, îi credem, poate chiar vor întregi textul cărţii cu ceea ce ei văd, simt şi trăiesc.

Copiii, cu toţii, sunt pe Tărâmul Albastru şi fiecare zi în care, într-o situaţie de viaţă anume, le spune, „gândeşte-te puţin!” (în loc să-i îndemnăm să simtă) îi va îndepărta tot mai mult de propriul centru. Fiecare zi în care le vom spune „fii serios” îi va face să mai închidă o uşă către lumea din interior. Fiecare zi în care le vom spune „aşa ceva nu există!” îi va transforma tot mai mult în prizonierii uneor închisori fără gratii. Fiecare zi în care nu îi vom lăsa să-şi hrănească poveştile, îi va transforma în personaje tot mai inconştiente de statutul de creatori.

Tărâmul Albastru- prima incursiune imaginară într-o lume reală este prima carte a Colecţiei Briza, colecţie de cărţi instrument care le vor arăta copiilor cum să rămână ceea ce sunt şi le vor aminti adulţilor cum să redevină ceea ce au fost. Îmbarcaţi într-un tren submarin care zboară, plutind, zburând sau alergând cu viteza gândului, vom face incursiuni imaginare în lumile cât se poate de reale ale inimilor noastre. Vom întâlni o prinţesă a poveştilor care are mii şi mii de chipuri, ne vom recunoaşte în spiriduşii din tărâm (care nu sunt altceva decât aspecte ale propriei fiinţe) şi vom crea – timid ori cu îndrăzneală- seminţe de poveşti.

 

Cine e pregătit şi deschis către ceea ce aduce această primă carte nu va mai uita niciodată ceea ce spune prinţesa, ba chiar îşi va trăi pur şi simplu viaţa în lumina acestui adevăr, aşa cum trăieşte Ana, creatoarea ilustraţiilor din această carte şi din toate cele care vor veni. Şi după ce veţi citi ce spune ea, veţi adăuga celor descoperite până acum un alt adevăr: există printre noi şi oameni mari care niciodată n-au încetat să fie copii, care mereu au pendulat între lumi, între afară şi înăuntru, care n-au uitat să se joace şi, mai cu seamă, să se bucure.

Să ascultăm:

„Pentru adultul Ana, crearea ilustraţiilor a fost cu siguranţă întoarcerea în Tărâmul Albastru. Un drum iluzoriu, fiindcă o instanţă interioară ştia că sunt deja acolo, din moment ce nu plecasem niciodată. Crezusem doar, şi la un moment dat mi-a fost de folos rătăcirea barocă a complicatelor drumuri exterioare. Ilustraţiile cărţii s-au născut ca şi toate creaţiile copiilor, într-o alchimie existenţială. Din materiale cotidiene pe care le-am investit cu puterea pe care mi-o regăsisem eu însămi. Atunci când există înţelegerea că materia este sacră, ea are şi forţa statutului său. E dinamică, se poate transforma. E liberă să-şi schimbe structura şi forma. Zâna, cu bagheta ei magică ce poate schimba orice,  este copilul-alchimist. Ştiam că eu creez realitatea,  aşa că o felie de cartof rămâne atât doar pentru unii, dar ea poate fi orice, chiar şi o caleaşcă, precum dovleacul din poveste. Am facut aceste “desene” din pigmenţi, mărgele, fire de nailon, foi de hârtie, beculeţe ascunse şi multe altele ce există în proximitatea noastră. Imagini extrem de instabile, care se schimbau sau descompuneau la aerul unei respiraţii mai oftate, la o atingere repezită a suprafeţei pe care stăteau. Particulele prafurilor colorate îmi arătau disponibilitatea vieţii la bucuria schimbării. Punctele mici de culoare erau nerăbdătoare să devină părţi ale altei şi altei imagini, din posibilităţile infinite. Sub ochii mei, din asumarea mea, fiecare imagine se crea prin participarea părţilor sale. Din miile de particule, dacă o mărgica se rostogolea, întregul era supus schimbării. Mi-am permis să fiu copilul care nu a uitat ! “

 

Eu sunt si personaj si creator

 Luaţi Tărâmul Albastru în mâini!
Atingeţi-i cu încredere coperta!
Apropiaţi cartea de inimă şi respiraţi rotund, lent şi profund!
Puteţi chiar să închideţi ochii.
Simţiţi cartea înainte de a o deschide!
Tărâmul Albastru se citeşte cu inima!
 
              „Timpul s-a oprit  în loc, într-o frumoasă  zi de vară, pentru a da voie unei secunde (cronicile spun că de culoare albastră) să se dilate după bunul plac şi să devină infinită.   Încremenirea timpului a fost necesară pentru ca un miracol să se producă în locul de întâlnire dintre  inima şi mintea cuiva care îşi dorea să experimenteze cum e să fii creator de lumi.
              Asemenea unui balon de săpun – uşor, rotund şi diafan- miracolul a apărut de nicăieri, s-a intersectat cu  secunda albastră încremenită şi, impresionat de tunetele capricioase ale zilei de vară, a făcut POC! şi s-a spart în mii şi milioane de fragmente şi particule. Particulele toate, amestecate şi de-a valma, au plutit la început într-un mod destul de haotic, în spirale ameţitoare şi în vârtejuri greu de descris în cuvinte. Apoi, după ce secunda infinită şi albastră a redevenit o secundă obişnuită, scurtă  şi incoloră, ritmul de amestecare şi de plutire al particulelor a început să scadă şi, 2 câte 2, apoi 4 câte 4, câte 16, 36 …..şi aşa mai deaprte, au început să se organizeze în binecunoscutele elemente şi energii ce stau la baza oricărui univers (mare sau mic): pământ, apă, aer şi foc.  
            Aerul a luat forma unui vânt, nici puternic, nici slab, nici rece, nici cald…..”
 

Raluca

(comandă această carte)


Descarcă acest articol ca PDF.

Un comentariu

  1. Raluca Ana, cerurile se deschid in noi, innoite, primenite in limpezimea de clestar a miracolului. Multumim de invitatia spre realul minunatiei. Este intr-un ceas bun!

    Cu iubire…

Adresa ta de email nu va fi afişată pe site. E OK să pui linkuri utile.




Descarcă acest articol ca PDF.
Print

Copyright © Călătoria Inimii 2010 - 2020

Călătoria Inimii este marcă înregistrată a Asociației de Terapii Transpersonale. Articolele de pe acest site sunt proprietatea intelectuală a autorilor și pot fi preluate doar cu precizarea numelor acestora și a sursei din care au fost preluate, în urma acordului scris al administratorului siteului www.calatoriainimii.net